Cum am ajuns la 40 de ani, habar n-am. Dar am fost nevoită să dau răspunsuri la întrebările care mi se pun la această vârstă.
Am început într-o zi o discuţie cu nişte prietene despre ce ar trebui să ştii până la 40 de ani. Eu am răspuns prima şi am zis că trebuie să ştii să iubeşti. De fapt, dacă nu ştii asta, trăieşti degeaba şi la 20 de ani. Şi când zic să iubeşti, mă gândesc că trebuie să fi cunoscut măcar o persoană care să te facă să-ţi pierzi minţile. Care să te fi făcut pe tine, femeie cu capul pe umeri, să nu mai ştii ce zici, să-ţi pierzi echilibrul, să-i iei flori, să-l ceri de bărbat, să vrei să-i faci copii, să-i scrii poezii, să fugi cu el în lume, să-i juri iubire veşnică.
De pe scaunul din dreapta mea se aude următoarea părere: „Trebuie să ştii să faci bani ca să ai independenţă“. Corect şi asta. Femeile care au banii lor, câştigaţi de ele, emană o siguranţă anume. Pentru că nu trebuie să facă prea multe lucruri împotriva voinţei lor. Şi e aşa de reconfortant să-ţi faci toate plăcerile fără să dai nici o socoteală partenerului tău despre „coşul casei“.
Bineînţeles că de aici a început o întreagă întrecere despre cine ce şi-ar cumpăra dacă n-ar trebui să spună nimănui cât a cheltuit şi pe ce… „Păi atunci, hai să zicem că ar trebui să ştim şi cum să mai economisim nişte bani pentru zile negre“, zice o altă amică. Aici ne-a cam atins pe toate la coarda sensibilă. Tema asta cu economia o cam evitam. Au sărit vreo două-trei şi au zis treaba aia cu „dacă vine cutremurul, de ce să mai strângem bani“. Până la urmă, am căzut de acord că trebuie totuşi să ne gândim şi la varianta în care nu vine cutremurul, dar avem nevoie de vreo operaţie costisitoare sau rămânem fără job pentru o vreme şi am pus pe listă nişte asigurări de sănătate şi alte neplăceri.
„Să ştii să creşti un copil şi să faci sex de calitate“ − a zis, cu mult umor nu spui cine. Asta cam da… Până la 40 de ani ar fi bine să ne fi apucat de făcut şi crescut un copil. Iar despre partea a doua a frazei, ce să zic? Este esenţial la orice vârstă!
„Să ştii că poţi fi trădat oricând şi să fii pregătit, să nu te ia prin surprindere, ca la 17 ani“, a decretat cea mai filozoafă dintre noi. Nu ştiu dacă poţi fi vreodată suficient de pregătit pentru aşa ceva, dar e adevărat că ar fi o tragedie dacă la 40 de ani acest lucru ţi s-ar părea imposibil.
„Să ştii să faci o ciorbă bună“ − zise apăsat gospodina grupului, uitându-se cu subînţeles către mine. Da, ştiu că n-am învăţat asta până acum, dar am fost la cursul de tras cu pistolul-mitralieră când vroia ea să mă înveţe cu leuşteanul… Dar ştiu reţeta celor mai bune găluşte cu prune!
„Ce mai, să ştii să fii femeie“, a venit şi ultima părere, sperând la o concluzie. „Adică să seduci, să mergi pe tocuri, să-l faci dependent de tine, să taci, să ţipi… Şi de aici au început alte ore de discuţii, până dimineaţa, despre ce înseamnă să fii femeie.
Comentarii recente