Great to meet you!

Abia aşteptam să vă povestesc despre cele câteva zile petrecute cu top-modelul Irina Lăzăreanu şi cu fotograful Gilles Bensimon, realizatorii unui pictorial de cover din The ONE. Pe Irina o întâlnisem cu câţiva ani în urmă la o petrecere dată de Karl Lagerfeld la el acasă cu ocazia unei sărbători Dom Pérignon. În fuga mea nebună pentru a nu scăpa nici interviul cu Claudia Schiffer, nici discuţia cu Lagerfeld, şi nici întâlnirea cu Kenzo, am prins-o şi pe Irina, care, bucuroasă că i se adresează cineva în română, s-a străduit să-mi răspundă la toate întrebările, cu toate că era foarte obosită după prezentarea Chanel şi numeroasele petreceri extravagante din timpul Săptămânii Modei.

A rămas că ne mai auzim, dar, desigur, fiecare şi-a văzut în continuare de ale ei şi abia acum am realuat legătura, când ea a venit în ţară să filmeze pentru emisiunea Explore Midnight by Finlandia de la Pro TV. Bineînţeles, acum, având timp şi linişte, am întrebat-o curioasă tot ce aş fi vrut să aflu vreodată despre ea: de la copilărie la cum e viaţa unui model de top, cum a ajuns în această lume, dar şi despre Kate Moss, Pete Doherty, Sean Lennon, Yoko Ono, Karl Lagerfeld, alcool, droguri, rock’n’roll… În final, m-a cucerit.

Irina are talent, charismă, umor, inteligenţă, căldură, pasiune, forţă şi dramatism. Are viaţă. Gilles Bensimon spune că îl face să se gândească la Françoise Sagan. În orice caz, mi-ar fi plăcut să o fi văzut prietenul ei Karl Lagerfeld cum dansa la restaurantul Şarpele Roz pe muzică populară, cum ştia ea toate cuvintele de la Căsuţa noastră şi Trece şatra de ţigani şi ce fericită mânca fasole cu ciolan. Haute couture, haute couture, dar imaginea Chanel ar alege oricând ciorba cu afumătură făcută de bunica ei de la Buzău, presărată cu un pic de leuştean…

Chiar dacă trăieşte în Canada de la 4 ani, părinţii au ştiut să îi cultive dragostea de ţară şi să o sprijine mereu, necondiţionat. De aceea, Irina îi iubeşte foarte mult şi repetă foarte des că, fără ei, ea nu ar fi ajuns aici. La şedinţa foto, sub obiectivul unui fotograf celebru cu care voia să lucreze de mult, era ca peştele în apă.

Irina e născută pentru obiectiv. În 20 de secunde, avea 20 de poziţii, transmitea 20 de stări şi nimic altceva nu mai conta.

Şi aşa ajungem la fotograf, domnul Gilles Bensimon. Cu el am stat de vorbă pentru prima dată când eu eram imobilizată la pat, operată la picior, iar el trebuia să facă un cover pentru The ONE, la Paris, cu Camelia Şucu. Îmi spunea să nu fiu îngrijorată, că totul o să iasă bine şi mă sfătuia plin de umor să mă gândesc la sănătatea mea, considerându-mă Jenny Capitain din fotografiile lui Helmut Newton. I-am spus că nu am picioarele lungi ale modelului din celebrele poze, dar că altfel, desigur, am încredere că şedinţa foto cu Camelia o să iasă perfect.

Ne-am revăzut de curând la Bucureşti, iar acest om cu o carieră impresionantă – director internaţional de creaţie la revista Elle în anii ’80, fostul soţ al lui Elle Macpherson şi cel care, în timp ce era cu noi la masă, primea telefoane de la Carla Bruni – mi-a dovedit încă o dată că oamenii valoroşi sunt simpli, normali şi nu caută să impresioneze neapărat pe cineva. Singurul lucru „mai altfel“ a fost că toată ziua cât a lucrat a mâncat numai banane şi a băut ceai verde. Sunt fericită aşadar că am mai cunoscut nişte oameni frumoşi!